fejlec foto biennale ro

  • III. Bienala de Artă Fotografică din Ținutul Secuiesc – 2017

ro terkep2Ținutul Secuiesc este o regiune situată în centrul  României, bine defi­nită din punct de vedere istoric/etnografic. În vechile docu­mente apare sub denumirile Terra Siculorum sau Regnum Siculorum.


Secuii au fost un grup etnic așezați în zonă cu rol de grăniceri, răsplătiți pentru serviciile lor militare cu statut social și juridic special, cu unități de organizare administrativ-teritorială numiți de ei scaune. Ținutul Secuiesc istoric a cuprins șapte scaune: Odorhei, Ciuc, Mureș, Arieș, Kézdi, Sepsi și Orbai. În 1876, în locul scaunelor au fost formate comitate. Între anii 1952 și 1960, au funcționat sub denumi­rea Regiunea Autonomă Maghiară, iar mai târziu s-a înfi­ințat Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. În prezent, Ținutul Secuiesc cuprinde teritoriile județelor Harghita, Covasna și Mureș, locuite în majoritate de maghiari. Secuii sunt un grup etnic maghiar, cu o conștiință istorică și carac­teristici lingvistice și etnice distincte.


Viața de aici este definită atât de condițiile de relief, cât și de condițiile climaterice. Iernile lungi și reci și verile scurte impun un ritm specific activităților agricole. Cartoful este cea mai importantă cultură agricolă a Ținutului Secuiesc. Din această regiune sunt aprovizionate cu această cultură numeroase regiuni ale țării. Pâinea de casă cu cartofi, precum și cozonacul „kürtős” – care a pornit din satele secuiești la un nou drum de cuce­rire a Europei – se bucură de mare popularitate.


Ținerea într-o singură turmă a animalelor familiilor din comunitate, alegerea ciobanului, ducerea oilor la păscut de ziua Sfântului Gheorghe, toate acestea fac parte încă din ciclul anual. Obiceiurile și sărbătorile populare sunt mani­festări spectaculoase ale păstrării tradițiilor. În satele secu­iești încă se mai păstrează vii obiceiurile legate de Fărșang, de culesul viei sau de sărbătorile religioase, oferind un bun prilej oamenilor de a se îmbrăca în porturi populare.


Satele și orașele primitoare sunt diferite și din punct de vedere al religiei, iar bisericile fortificate șoptesc cuvintele istoriei, de la năvălirea tătarilor până în prezent. Ținutul Secuiesc este și un tărâm al legendelor. Legendele despre cetăți, forma­rea lacurilor, munților, despre izvoare, stânci și zâne care au fost transmise din gură în gură. Aici fiecare copac și piatră are o poveste. Pădurile ascund secrete, iar pietrele vorbesc despre timpuri străvechi.


Cel mai impresionant loc al acestui ținut este Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică din Europa de Est și care a rămas intact de-a lungul timpului. Activitățile post-vulcanice rezultă în efecte tămăduitoare ca de exemplu erupțiile de gaze naturale, numite mofete.


Această regiune este o mare putere în domeniul apelor mine­rale, la nivel european. 40% din apele minerale îmbuteliate în România provin din Ținutul Secuiesc. Putem să ne stingem setea cu apele numeroaselor izvoare şi, totodată, putem să ne răcorim în apele tămăduitoare ale băilor populare aflate pe lângă drumuri sau ascunse în adâncul pădurilor.


Lângă flora extrem de bogată, pădurile întinse din curbura Carpaților adăpostesc și specii de vânat mare, ne-existente sau foarte rare in Europa: ursul brun carpatin, cerbul carpatin, râsul sau lupul cenușiu.

0
0
0
s2smodern

ȘTIRI

Program

ARCHIVĂ

Szervezők | Organizatori | Organizers

Kovaszna Megye TanacsaHargita Megye TanacsaMaros Megye TanacsaKovaszna Megyei Muv KozpontHargita Megyei Muv Kozpont

Védnökség | Patronaj | Patronage

aafrmagyar fotosok vilagszovetsege

Partnerek | Parteneri | Partners

canonBalassi IntezetSzekely Miko KollegiumErdelyi Muveszeti KozpontTamasi Aron SzinhazM StudioSepsiszentgyorgyMegyehaza GaleriaKovacs

Támogatók | Sponsori | Sponsors

Kovacs PeksegTimko PeksegDioszegi PeksegStormerKobak DesignTimate

Médiapartnerek | Parteneri media | Media partners

mediapartnerek1mediapartnerek2mediapartnerek3mediapartnerek4

© Centrul de Cultură al Judeţului Covasna
Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, România

 

Design grafic: Tusa Nóra
Site-ul a fost creat de: